Locuința mea de iarnă e la țară, acolo era să mor... de nervi

  În fiecare iarnă, fără excepție, odată cu primele ninsori este la TV următorul reportaj: o tanti tinerică și îmbrăcată foarte bine, stă cu microfonul în mână pe niște schiuri încercând din răsputeri să se nu dea cu fundul de pământ. Acțiunea se petrece în ceva stațiune cum ar fi Cavnic, spre exemplu, odată cu primii fulgi de nea serioși. Absolut de fiecare dată, tanti asta își începe discursul așa: „Peisaj de basm aici la Cavnic...”. Știți ce gând îmi trece mie prin cap în acele momente? „Peisaj de basm o laie! Dacă ăsta e peisajul din basme îmi e profund milă de toate personajele care au fost forțate să trăiască în asemenea mediu lipsit de compasiune și considerație pentru rasa umană”.

   Te întrebi de ce am o gândire atât de radicală? Răspunsul e simplu. Trăiesc la țară, într-o casă modestă și destul de veche. A moștenit-o tata de la bunici. De urâtă nu e urâtă. Problema este că nu e foarte deștept construită. Ei și când locuiești într-o astfel de casă, viața la țară numai de vis nu e, poate doar de coșmar. Nu doar te mâncă frigul, dar Crivățul bate rău de tot prin portofele și buzunare. În acest context, am convocat ședința de familie. Tema conferinței: „Eu nu mai rabd încă o iarnă în frig și faliment. Tu o vei face?”. După o sesiune intensă de brainstorming am ajuns la concluzia evidentă: avem nevoie de renovări, și renovări serioase. No bun, cu ce începem?

   - Cu un certificat energetic, spune tata plin de înțelepciune.

   - Pe românește, te rog! La școala nu ne-a învățat limba adultească.

   - E simplu. În funcție de cât de multă energie consumă casa, ea se încadrează într-o categorie de consum energetic. De la A, care este cel mai scăzut, până la G care este cel mai ridicat. Dacă vrei să renovezi casa îți cam trebuie așa ceva.

   - No perfect. Presupun că mai costă și bani minunea asta de certificat. Mai bine aș începe să caut o variantă ieftină.

    Nu a trebuit să îmi bat capul prea tare. Am găsit destul de repede ce căutam. Pe avizez.ro am văzut că se eliberează certificate de energie repede și ieftin. Mai ziceau ei acolo că au și doctori ingineri care se ocupă de treaba asta de peste 18 ani, și le mai și place ce fac. Păi mai bine nici că se poate. În două zile un auditor energetic a fost la ușa noastră. Știu la ce vă gândiți, dar nu, auditorul energetic nu este un om care are puteri paranormale și care merge pe la case ca să vorbească cu energia din pereți, poate-poate îi spune unde este Elodia. Este un nene foarte simpatic, un fel de medic care consultă case. Le măsoară, le întreabă de sănătate, unde le e frig, unde le e mai cald, etc. La finalul consultului ești fericitul posesor al unui certificat energetic. Asta dacă el e verde și scrie A acolo. În cazul nostru însă situația era mai roșie decât mi-aș fi dorit. Cât de roșie?  G(igant) de roșie, cam cum era fața mea de nervi când am văzut.

      Vedeți voi, când casa ta are un certificat energetic G, deci roșu, cam asta e și atmosfera din familie. Roșie, adică tensionată, plină de nervi, practic nu ai pace în casă. Ca să dau niște exemple, ce se întâmplă când vine factura la curent:

     - Hadasa a venit factura la curent!

     - Așa și... cât e?

     - Hmmm ia ghici! Prea mult. Eu ți-am zis să nu mai ți toată ziua deschis calculatorul. 

     - Mda sigur! De la calculator e problema. Nu tu ești ăla care ține televizorul deschis aiurea?

     - Da că tu cu tare mult rost ți calculatorul deschis... s.a.m.d

    Faza e că ne certăm degeaba. Problema nu e nici de la calculator și nici de la televizor. E de la frigider, cuptor electric, mașina de spălat, etc. Nici unul din aceste electrocasnice nu era de clasă energetică A sau A+. În plus foloseam becuri foarte puternice de 100w, care ne luminau casa, dar ne cam întunecam la față când vedeam consumul de energie. Primul pas era clar. Ne trebuie becuri LED și electrocasnice, mai scumpe, dar mai bune.

      Dar cu încălzirea cum merge? Merge soba de teracotă toată ziua bună ziua, și parcă tot degeaba merge.

      - Da ce faci tu Hadasa. Nu ți-ai făcut foc în cameră. 

      - Da ba nu! Merge soba de dimineață, nu știu ce are de nu încălzește.

      - Nu încălzește i-auzi. Nu știi tu să pui pe foc. Numa strici lemne degeaba. 

      - Îmi pare rău, nu am citit manualul cu instrucțiuni în care să mi se explice metoda optimă de a băga lemne în sobă. 

      - Ia nu mai face pe deșteapta și mai adă un braț de lemne. 

      Iar ne certăm degeaba. Sobele sunt vechi și nu mai fac față. Camerele sunt mari, unde mai pui că nu-s nici izolate. Mă încălzeam mai repede de la nervi decât de la sobă. Era clar ce aveam de făcut. Sobele trebuiau înlocuite cu o centrală, tot pe lemne că noi nu avem gaz băgat. La izolație treaba este mai cu cântec așa. Trebuia să ne dăm seama unde sunt pierderi mari de căldură și pe unde se infiltrează mai mult aer. Domnul auditor ne-a recomandat o termografie a clădirii sau o termoviziune.

     - Adică aveți oameni cu puteri paranormale până la urmă. 

     - Nu. Termografia este o scanare termică a clădirilor cu o cameră de termoviziune. Uite, cam așa ceva.

Bloc nereabilitat

Bloc reabilitat

     - Aha am înțeles acuma. Păi da, ne trebuie și nouă una. 

    După termografie ne-am convins că trebuie să izolăm cam toată casa, de la pereți exteriori, până la subsol, acoperiș. Am aflat că e cel mai bine să folosim o izolație termică de 30 de cm grosime. Păi așa facem. Mai trebuia schimbată pardoseala. Asta era vai de capul ei și pe alocuri era ronțăită de Mikey Mouse.

     Cu geamurile a fost și mai mișto. Voiam de multă vreme să ne punem termopane, dar astea nu se pupă bine cu soba de teracotă, așa că am tot amânat. Acuma era momentul să le înlocuim. Nu doar că erau din lemn și nu se închideau ca lumea, dar erau câteva care erau crăpate și erau lipite cu scotch. Astea erau cele mai roșii pe termoviziune. Așa că ne-am decis să le înlocuim. Cea mai bună variantă erau geamurile astea SF nu cu unul, nu cu două ci cu trei straturi de sticlă. Cică li se spune geamuri tripane la minunile astea.

Sursa: http://constructosu.pablog.ro/tipuri-de-ferestre-eficiente/

      După stabilirea planului, tatăl meu se uită cu o tristețe profundă în privire la fiecare dintre noi:

    - Dacă le facem pe astea toate... nu mai avem bani de porc de tăiat iarna asta.

    - Eh mai lasă! O să fim și noi vegani, că și așa e la modă. Plus că știi și tu ce a zis înțeleptul rege Solomon: „Mai bine o bucată de pâine uscată și pace, decât o casă cu multă carne și ceartă”.  

    - Da bine a mai zis-o. Cred că asta o să mâncăm și noi, pâine uscată, doar că o să o uscăm la calorifer. 

    Acum puteam să mă uit și eu liniștită la știri. Apare din nou tanti reporter încercând din greu să iși țină echilibrul și să nu o sufle vântul: „Peisaj de basm aici la...”. Hihi, ăla e peisaj de basm? Să vezi cum e la mine acasă, și facturile mele, alea sunt din basme. Și când te gândești că toate au început cu un simplu certificat energetic.

    Aștept în comentarii să îmi spuneți ce modificări ați vrea sa aduceți casei sau apartamentului în care locuiți. Pupici!

     Articol reabilitat pentru proba 9 din SuperBlog