Cum să vorbești cu extratereștrii - Taifas intergalactic

      Ceea ce a început ca o dimineață obișnuită, s-a transformat brusc într-o zi la care nu mă așteptam niciodată. Purtam un costum portocaliu, o cască pe cap și un microfon. Dintr-un pion purtat dintr-o parte în alta după bunul plac, am devenit eu cea de care depindea modul în care se va desfășura jocul dintre două civilizații, pe tabla de șah numită Pământ. Toate privirile fremătau de curiozitate și îngrijorare, toate voiau răspunsuri. La fel și privirea mea, dar eu nu aveam în ce ochi să caut răspunsul. De fapt, nu eram sigură la ce mă uit. Știam doar că în spatele acelui perete translucid se aflau ei, iar eu aveam la dispoziție 48 de ore să aflu ce vor. Cine erau ei? Extratereștrii.

     Nu, nu e vorba despre mine. Viata mea nu este nici măcar puțin la fel de interesantă. Este vorba despre Louise Banks, interpretată cu succes de Amy Adams, un doctor în lingvistică. Ea este recrutată de armată pentru a comunica cu "musafirii", mult așteptații extratereștrii. Asta se întâmplă  în noul thriller SF „Arrival” care a avut premiera în România pe data de 11 noiembrie.

    Ideea acestui film e departe de scenariul cu care suntem obișnuiți, acela în care noi și extratereștrii ne omorâm unii pe alții, și propune o intrigă foarte interesantă: Cum comunicăm cu extratereștrii? De ce au venit? Cum afectează acest lucru relațiile internaționale? Un astfel de eveniment ne va ajuta să fim mai uniți sau ne va dezbina mai tare?

    Nu am văzut încă filmul, dar InterComFilm, cei ce se ocupă cu distribuția filmului în cinematografe, m-au provocat să reflectez la cum as acționa eu în locul protagonistei.

     Dacă aș fi în situația să vorbesc cu extratereștrii, primul meu impuls ar fi să spun o glumă:

  

   - Bine ați venit pe pământ! Vreau să știți că sunt un mare fan al desenelor pe care le-ați făcut în lanul meu de grâu. Îmi dați și mie un autograf?

    Bineînțeles că asta nu ar funcționa, pentru că habar nu ar avea ce spun. Contrar așteptărilor, se pare că extratereștrii nu au tehnologia necesară pentru traducerea instantă a oricărei limbi. Deci ce aș face? Înainte de orice aș apela la unica formă de comunicare care nu presupune un schimb direct de informații: empatia.

    Aș încerca să trec de cealaltă parte a navei și să mă pun în locul extratereștrilor. Cum m-aș simți în locul lor? Sunt un străin, deci mă simt ca unul. Am venit pe pământ fără invitație, și mai mult ca sigur, sunt creaturi care se tem de mine. În fața mea sunt niște siluete despre care presupun că sunt locuitorii planetei. Nu le cunosc limbajul. Sunt nedumerit, poate chiar speriat. Deoarece nu le cunosc anatomia, nu am cum să le citesc emoțiile. Cum pot să le transmit ce vreau? Prefer să păstrez distanța pentru că nu știu dacă pot avea încredere în ei.

    Presupunând că extratereștrii au același set de sentimente ca oamenii, mi-aș da seama că cea mai bună metodă de abordare ar fi faptul de a mă apropia de ei. Așa le-aș arăta că mă interesează ce au de spus. Aș face asta într-un mod natural, prietenos chiar. Până la urmă, când ai musafiri încerci să fii ospitalier și să îi tratezi cu bunătate.

     Aș alege ca formă de comunicare simboluri scrise. Având în vedere că nu le cunosc anatomia, nu pot comunica cu ei prin gesturi. Nu pot citi nimic în ochii lor, pentru că probabil nu au. Prin telepatie ar fi prea ușor și mai puțin palpitant. Iar comunicarea verbală ar fi inutilă pentru că tot ce aș auzi din partea lor ar fi ceva ce seamănă izbitor cu o piesă dubstep.

     Un limbaj cu totul inedit nu ar fi greu doar de deslușit, dar și de imaginat. De fapt, producătorii filmului „Arrival” au creat un limbaj al extratereștrilor nou, cu un vocabular de 100 de cuvinte, gramatică și reguli de semantică. O sută de cuvinte nu pare mare lucru, dar când o propoziție arată ca

în imagine, te cam ia durerea de cap.

    În scenariul meu simbolurile scrise ar putea fi descifrate cel mai ușor. Nu mă aștept să apară litere, ci simboluri care să imite mediul înconjurător, fie că e vorba despre mediul terestru sau galactic.  Indiferent de forma lor, ele trebuie să aibă o logică și o frecvență, un algoritm poate. M-aș folosi de intuiție, imaginație, calcul și tehnologie pentru a descifra mesajul. De aceea aș alege să ma consult cu matematicieni și experți în tehnologie, precum și artiști și actori care să mă ajute să intuiesc mesajul și să găsesc legăturile care formează întregul unui mesaj.

      Ce le-aș spune? După câte se întâmplă pe pământ, tot cu o urmă de umor, i-aș ruga să mă ia pe planeta lor. Cred că m-ar interesa și un small talk de genul:

    - Pe planeta voastră cum e vremea? A nins?

     Trecând peste glumă, îmi place să cred că nu au venit pe pământ ca să îl fure și nici ca să facă experimente pe noi. Vreau să cred că ar veni pentru un schimb amical de informații. Cum ar fi ca extratereștrii să fie pasionați de alte forme de inteligență și să vină pe pământ din simplul motiv că vor să ne cunoască? Poate au și ei NASA lor acasă, și sunt astronauți care vor să își pună steagul pe pământ.

   I-aș întreba dacă mai știu și alte forme de viață în univers? Poate mai sunt ceva extratereștrii pe alte planete. Care este forma lor de organizare pe planetă? Cum funcționează societatea lor? Cum le funcționează corpul și ce este esențial pentru supraviețuirea lor? Au nevoie de medicină? Cum și-au construit nava și cu ce combustibil funcționează? Aș încerca să aflu cât mai multe informații care ar putea avea un impact pozitiv asupra societății umane.

    Aș mai scrie, dar nu vreau să le dau idei gratuite celor de la Hollywood. Voi ce suvenir le-ați oferi extratereștrilor de pe pământ?

                  Articol scris pentru campionatul intergalactic de SuperBlog 2016